IMPORTANT!
Business Plan substantivele masculine de origine negermană, terminate la nominativ singular în -or neaccentuat şi cu desinenţa -en la nominativul plural se declină după regula a IlI-a (deci cu desinenţa -s la genitivul singular), deşi după gen şi desinenţe ar trebui declinate conform regulei a II-aCELE PATRU REGULI PRACTICE PENTRU DECLINAREA SUBSTANTIVELOR
Împărţirea declinărilor, aşa cum a fost expusă până acum, nu este însă satisfăcătoare pentru toţi acei care învaţă limba germană ca limbă străină.
Din punct de vedere practic, se recomandă următoarele patru reguli cu ajutorul cărora declinarea substantivelor limbii germane poate fi însuşită uşor şi rapid.
Regula I. Substantivele feminine nu primesc la singular nici o desinenţă, toate cazurile singularului avînd deci aceeaşi terminaţie.
|
|
Singular |
||
|
Cazul |
|
|
|
|
Nominativ |
die Frau |
eine Frau |
keine Frau |
|
Genitiv |
der Frau |
einer Frau |
keiner Frau |
|
Dativ |
der Frau |
einer Frau |
keiner Frau |
|
Acuzativ |
die Frau |
eine Frau |
keine Frau |
|
|
|||
Regula a II-a. Substantivele masculine, care primesc la nominativ plural desinenţa -n sau -en, primesc această desinenţă şi la cazurile genitiv, dativ şi acuzativ singular.
|
|
Singular |
||
|
Cazul |
|
|
|
|
Nominativ |
der Junge |
ein Junge |
kein Junge |
|
Genitiv |
des Jungen |
eines Jungen |
keines Jungen |
|
Dativ |
dem Jungen |
einem Jungen |
keinem Jungen |
|
Acuzativ |
den Jungen |
ein Junge |
keinen Jungen |
|
|
|||
|
|
|
||
|
Cazul |
|
|
|
|
Nominativ |
der Mensch |
ein Mensch |
kein Mensch |
|
Genitiv |
des Menschen |
eines Menschen |
keines Menschen |
|
Dativ |
dem Menschen |
einem Menschen |
keinem Menschen |
|
Acuzativ |
den Menschen |
einen Menschen |
keinen Menschen |
|
|
|||
Regula a III-a.
Substantivele masculine, care nu primesc la nominativul plural desinenţa -n sau -en, precum şi toate substantivele neutre primesc la genitivul singular desinenţa -s sau -es. Substantivele cu desinenţa -es la genitiv singular pot primi la dativ singular desinenţa -e:
|
|
SINGULAR |
||
|
Cazul |
|
|
|
|
Nominativ |
der Schüler |
ein Schüler |
kein Schüler |
|
Genitiv |
des Schülers |
eines Schülers |
keines Schülers |
|
Dativ |
dem Schüler |
einem Schüler |
keinem Schüler |
|
Acuzativ |
den Schüler |
einen Schüler |
keinen Schüler |
|
|
|||
|
Cazul |
|
|
|
|
Nominativ |
das Haus |
ein Haus |
kein Haus |
|
Genitiv |
des Hauses |
eines Hauses |
keines Hauses |
|
Dativ |
dem Haus(e) |
einem Haus(e) |
keinem Haus(e) |
|
Acuzativ |
das Haus |
ein Haus |
kein Haus |
|
|
|||
Regula a IV-a.
Substantivele de orice gen au la plural trei cazuri identice: nominativul, genitivul şi acuzativul.
La dativ plural, substantivele primesc desinenţa -n, cu excepţia substantivelor care se termină la nominativ plural în -n, -en sau -s; aceste substantive au aceeaşi terminaţie la toate cazurile pluralului.
|
der Schüler— die Schüler; der Junge— die Jungen; das Auto — die Autos |
||||||
|
PLURAL |
||||||
|
Cazul |
|
|
|
|
||
|
Nominativ |
die Schüler |
keine Schüler |
die Jungen |
keine Jungen |
||
|
Genitiv |
der Schüler |
keiner Schüler |
der Jungen |
keiner Jungen |
||
|
Dativ |
den Schülern |
keinen Schülern |
den Jungen |
keinen Jungen |
||
|
Acuzativ |
die Schüler |
keine Schüler |
die Jungen |
keine Jungen |
||
|
|
||||||
|
|
Cazul |
|
|
|
||
|
|
Nominativ |
die Autos |
keine Autos |
|
||
|
|
Genitiv |
der Autos |
keiner Autos |
|
||
|
|
Dativ |
den Autos |
keinen Autos |
|
||
|
|
Acuzativ |
die Autos |
keine Autos |
|
||
|
|
|
|
|
|
||
|
SCHEMA DECLINĂRII SUBSTANTIVELOR DUPĂ CELE PATRU REGULI PRACTICE |
||||
|
Regula |
I |
II |
III |
IV |
|
Categoria substantivelor |
Toate substantivele feminine |
Subst. masculine care primesc la N. pi. -n, -en |
Subst. masculine care nu primesc la N. pi. -n, en; toate subst. neutre |
Toate subst. la plural |
|
Desinenţele celor patru cazuri |
Singular N. — G. – D. - A. - 1 |
Singular N. — G. -(e)n D. -(e)n A. -(e)n |
Singular N. – G. -(e) D. -(e) A. - |
(a) N. -, -e, -er G. -, -e, -er D. -n, -en, -ern A. -, -e, -er (b) N. -n, -en,-s G. -n, -en,-s D. -n, -en,-s A. -n, -en,-s |
RAPORTUL ÎNTRE CELE TREI DECLINĂRI ŞI CELE PATRU REGULI
Comparând cele trei declinări cu cele patru reguli practice, constatăm următoarele:
1. Declinării tari şi celei mixte a substantivelor masculine şi neutre îi corespunde regula a Ill-a
2. Declinării slabe a suostantivelor masculine îi corespunde regula a II-a.
3. Declinării tari şi slabe a substantivelor feminine îi corespunde regula I.
4. Declinării la plural a substantivelor tari, slabe şi mixte de orice gen îi corespunde regula a IV-a.
Observaţii
1. Desinenţa -es o primesc la genitivul singular (masculin şi neutru:
a) totdeauna substantivele care se termină într-o consoană sibilantă (s, ß, x, z, tz, tsch):
|
des Hauses, des Maßes, des Reflexes, des Stolzes, des Sitzes, des Putsches. |
b) de obicei, substantivele de origine germană care sînt monosilabice, cele care au accentul pe ultima silabă, sau se termină în trei consoane ori în -sch, -st:
|
des Tages, des Gemütes, des Dampies, des Fisches, des Mastes. |
2. Desinenţa -s o primesc:
a) totdeauna substantivele terminate în -el, -em, -eu, -er, -eben, -lein:
|
des Gürtels, des Atems, des Gartens, des Arbeiters, des Mädchens, des Fräuleins. |
b) de obicei substantivele care nu au accentul pe ultima silabă (deci, în primul rînd, substantivele compuse), cele care se termină într-o vocală sau vocală -f- h ortografic:
|
des Abends, des Vorteils, des Wochentags, des Schnees, des Schuhs. |
3. Desinenţa -e la dativul singular:
a) o pot primi numai substantivele care au la genitivul singular desinenţa -es. Desinenţa -e la dativul singular este pe cale de dispariţie.
b) Substantivele cu desinenţa -es la genitiv singular nu primesc desinenţa -e la dativul singular, dacă sînt nearticulate şi depind de o prepoziţie :
|
des Holzes, aber: aus Holz ; des Gemüts, aber: mit Gemüt; doch: zu (nach) Haus oder Hause. |
SUBSTANTIVE CARE NU SE ÎNCADREAZĂ ÎN CELE PATRU REGULI
Există un număr destul de redus de substantive care nu se încadrează în cele patru reguli de declinare a substantivelor.
1. Astfel, substantivele masculine de origine negermană, terminate la nominativ singular în -or neaccentuat şi cu desinenţa -en la nominativul plural se declină după regula a IlI-a (deci cu desinenţa -s la genitivul singular), deşi după gen şi desinenţe ar trebui declinate conform regulei a II-a:
|
der Motor — die Motoren; der Professor — die Professoren |
|
Cazul |
Singular |
|
|
Nominativ |
der Motor |
der Professor |
|
Genitiv |
des Motors |
des Professors |
|
Dativ |
dem Motor |
dem Professor |
|
Acuzativ |
den Motor |
den Professor |
|
|
||
Observaţie.
Substantivele din această categorie sînt totdeauna neregulate, prin accentul lor mobil:
|
der Traktor — die Traktoren |
2. Alte Substantive masculine, care se declină după regula a IlI-a, deşi după gen şi desinenţe se încadrează în regula a II-a, sunt:
|
der Traktor — die Traktoren |
|
|
der Dorn, des Dorn(e)s — die Dornen |
|
|
der Gevatter, des Gevatters — die Gevattern |
|
|
der Konsul, des Konsuls — die Konsuln |
|
|
der Lorbeer, des Lorbeers — die Lorbeeren |
|
|
der Muskel, des Muskels — die Muskeln |
|
|
der Nerv, des Nervs — die Nerven |
|
|
der Schmerz, des Schmerzes — die Schmerzen |
|
|
der See, des Sees — die Seen |
|
|
der Staat, des Staates — die Staaten |
|
|
der Stachel, des Stachels — die Stacheln |
|
|
der Strahl, des Strahls — die Strahlen |
|
|
der Vetter, des Vetters — die Vettern |
|
|
der Zins, des Zinses — die Zinsen |
SUBSTANTIVE CU FORME DUBLE LA NOMINATIV SINGULAR
Anumite particularităţi de declinare prezintă următoarele substantive masculine care au forme duble la nominativ singular:
|
Forma uzuală |
Forma mai rar întrebuinţată |
Declinarea |
|
|
der Friede |
der Frieden |
des Friedens dem Frieden den Frieden |
|
|
der Funke |
der Funken |
des Funkens dem Funken den Funken |
|
|
der Gedanke |
der Gedanken (rar) |
des Gedankens dem Gedanken den Gedanken |
|
|
der Glaube |
der Glauben |
des Glaubens dem Glauben den Glauben |
|
|
der Name |
der Namen |
des Namens dem Namen den Namen |
|
|
der Samen |
der Same |
des Samens dem Samen den Samen |
|
|
der Wille |
der Willen |
des Willens dem Willen den Willen |
|
Asemănător se declină şi substantivul neutru das Herz — die Herzen
|
Cazul |
Singular |
Plural |
|
Nominativ |
das Herz |
Die Herzen |
|
Genitiv |
des Herzens |
Der Herzen |
|
Dativ |
dem Herzen |
Den Herzen |
|
Acuzativ |
das Herz |
Die Herzen |
|
|
SUBSTANTIVE CU FORME DUBLE DE DECLINARE
Cîteva substantive din limba germană oscilează între două declinări:
|
Sunet |
Substantiv |
Singular |
Plural |
|
der Bauer |
des Bauern des Bauers (mai rar) |
die Bauern |
|
|
der Buchstabe |
des Buchstabens des Buchstaben |
die Buchstaben |
|
|
der Nachbar |
des Nachbarn des Nachbars |
die Nachbarn |
|
|
der Oberst |
des Obersten (mai vechi) des Obersts (mai recent) |
die Obersten |
|
|
der Untertan |
des Untertanen (mai vechi) des Untertans (mai recent) |
die Untertanen |
DECLINAREA SUBSTANTIVELOR PROPRII
(Deklination der Eigennamen)
Declinarea numelor proprii diferă în oarecare măsură de declinarea numelor comune. La declinarea numelor proprii trebuie ţinut seama de faptul dacă acestea sînt sau nu precedate de articol, de un pronume, de un titlu etc.
DECLINAREA NUMELOR DE PERSOANĂ
DECLINAREA NUMELOR DE PERSOANĂ NEPRECEDATE DE ARTICOL SAU PRONUME
1. Numele de persoană atît cele masculine cît şi cele feminine primesc la genitivul singular desinenţa -s:
|
Alexanders Buch; Hildes Heft, Goethes Gedichte; die Dramen Schillers |
Observaţie
1. Numele de persoană -feminine terminate în -e pot forma genitivul şi în -ns:
|
Luisens Bruder; Mariens Mutter |
2. Deseori, genitivul numelui propriu stă înaintea substantivului pe care îl determină. în cazul acesta, substantivul determinat nu are articol:
|
Peters Freund kommt heute nicht; aber: Der Freund Peters kommt heute nicht. |
3. Numele de persoane terminate în -s, -ß, -st, -x, -z, -tz nu pot primi desinenţa -s. în locul acesteia se foloseşte:
a) un apostrof (procedeu mai vechi, posibil numai în scris; numele trebuie să preceadă substantivul determinat) :
|
Hans' Bruder ist Max' Freund. |
b) o construcţie prepoziţională cu von, numele propriu neprimind nici o desinenţă (este cel mai frecvent procedeu; numele propriu stă totdeaunm în urma substantivului determinat) :
|
Der Bruder von Hans ist der Freund von Max. |
c) mai rar o desinenţă veche a genitivului: -ens:
|
Hansens Bruder ist Maxens Freund. |
d) uneori substantivul propriu, la genitiv, este precedat de un atribut adjectival:
|
des Meinen Hans |
La dativ şi acuzativ, numele de persoană nu primesc nici o desinenţă;
|
Ich begegnete gestern Peter. |
|
|
Ich begegnete gestern Peter. |
|
|
Ich helfe Helga. |
|
|
Der Lehrer prüft Hans. |
|
|
Die Mutter ruft Otti zu Tisch. |
Dacă numele propriu este compus din două sau mai multe substantive, se declină numai ultimul substantiv:
|
Ich lese Hans Höffners Gedichte. |
Dacă numele propriu este format dintr-un substantiv şi un adjectiv sau numeral, se declină atît substantivul cît şi adjectivul sau numeralul:
|
Die Bedeutung Stephans des Großen; der Luxus König Ludwigs XIV. (des Vierzehnten) |
Dacă numele de familie este legat de prenume prin prepoziţia „von", se declină numele de familie:
|
die Opern Karl Maria von Webers |
Dacă al doilea nume este considerat nume de localitate, atunci" se declină:
a) prenumele, dacă acesta este precedat de determinant:
|
Wir studieren das Werk Wolframs von Eschenbach. |
b) numele de localitate, dacă acesta este urmat de determinant:
|
Wir studieren Wolfram von Eschenbachs Werk. |
DECLINAREA NUMELOR DE PERSOANĂ
PRECEDATE DE ARTICOL SAU PRONUME
Numele de persoane precedate de un articol sau de un pronume nu primesc, la singular, nici un fel de desinenţă:
|
Die Arbeit des Peter ist sehr gut. Die Arbeit der Hilde ist auch gut. |
Observaţii
Numele de persoane pot fi însoţite de articol:
1. dacă numele propriu este precedat de : un adjectiv :
|
des kleinen Peter; der kleinen Hilde |
2. un substantiv:
|
des Schülers Peter; der Schülerin Hilde |
3. în vorbirea familiară:
|
Dort ist das Buch der Helga. |
4. pentru indicarea precisă a cazului:
|
Dem Alexander gab Peter das Buch. |
Uneori numele de persoane apar şi la plural. în cazul acesta ele primesc desinenţa -s :
|
Die Webers fahren in diesem Sommer ans Meer. Wir wohnten eine Woche bei den Schmidts. |
Observaţii
Numele de persoane se întrebuinţează la plural:
1. dacă este vorba de mai multe persoane, purtînd acelaşi nume:
|
die Grimms (die Brüder Grimm) |
2. dacă este vorba de toţi membrii unei familii:
|
Gestern waren die Webers bei uns. Wir besuchten die Schmidts. |
DECLINAREA NUMELOR DE PERSOANE PRECEDATE DE UN TITLU
a. Dacă numele de persoană este precedat de un titlu nearticulat se declină numai numele de persoană:
|
Der Ingenieur verstand Direktor Wehers Frage nicht. |
b. Dacă un nume de persoană este precedent de un titlu articulat se declină numai titlul:
|
Die Frage des Direkt |
c. Dacă un nume de persoană este precedat de mai multe titluri articulate, se declină fie numai primul, fie toate titlurile:
|
Die Arbeit des Akademiemitgliedes Professor (oder Professors) Weber ist sehr interessant. |
d. Dacă un nume de persoană este precedat de mai multe titluri legate prin und, se declină toate titlurile:
|
Die Arbeit des Direktors und Ingenieurs Ionescu ist sehr interessant. |
Observaţii
1. Substantivul Doktor folosit ca titlu rămîne invariabil:
|
Die Frage des Doktor Weber. Doktor Webers Frage. |
2. Substantive ca Genosse, Kollege, Herr folosite ca apoziţie pe lîngâ un nume propriu se declină totdeauna:
|
(Kollegen, Herrn) Webers Frau ist Lehrerin. |
|
|
Die Frage des Genossen (Kollegen, Herrn) Weber ist interessant. |
DECLINAREA NUMELOR GEOGRAFICE
DECLINAREA NUMELOR GEOGRAFICE NEPRECEDATE DE ARTICOL SAU PRONUME
Numele geografice neprecedate de articol sau de pronume urmează regulile declinării numelor de persoane, adică primesc la genitiv singular desinenţa -s:
|
Die Hauptstadt Rumäniens ist Bukarest. Berlins Straßen sind breit. |
Numele geografice terminate în -s, -ß, -st, -x, -z, -tz nu pot primi desinenţa -s. în locul ei se foloseşte :
a) un apostrof (ca procedeu mai rar folosit, posibil numai în scris), numele precedând substantivul determinat:
|
Paris' Straßen sind schön. |
b) o desinenţă veche a genitivului: -ens (procedeu învechit):
|
Parisens Museen sind sehenswert. |
c) o construcţie prepoziţională cu von (numele urmează după substantivul determinat) :
|
die Straßen von Paris |
DECLINAREA NUMELOR GEOGRAFICE PRECEDATE DE ARTICOE SAU PRONUME
Numele geografice, precedate de articol sau pronume, urmează regulile C 173 declinării substantivelor comune :
|
Prag ist die Hauptstadt der Tschechei. |
|
|
Wir bewundern die Schönheit unserer Karpaten. |
Numele geografice de gen masculin şi neutru, precedate de un adjectiv atributiv, formează genitivul atât cu desinenţa -s cît şi fără această desinenţă:
|
Die Befolge des allgemeinen Wissenschafts ist die Erfolge der heutigen Kenntnissen. |
dar numai fără desinenţa -s:
|
die Straßen des alten Paris |
Numele geografice, precedate de un substantiv apelativ cu articol, nu primesc nici o desinenţă:
|
Ich zeige dem Freund die Sehenswürdigkeiten der Stadt Bukarest. |
Dacă numele geografic este precedat de un substantiv nearticulat, se procedează ca la numele de persoane: se declină numai numele geografic, substantivul rămînând neschimbat; adesea se foloseşte construcţia prepoziţională cu von:
|
Kloster Putnas Fresken sind weltberühmt. |
|
|
Die Fresken von Kloster Putna sin d weltberühmt. |
Numele geografice cu o terminaţie neobişnuită în limba germană formează genitivul atât cu desinenţa -s, cât şi fără desinenţă:
|
der Lauf des Mississipi(Mississipis), der Lauf des Kongo (Kongos) |
